WebAdmin

Centrul Național de Cartografie împreună cu partenerul de dezvoltare Integraph, vine în sprijinul utilizatorilor ROMPOS lansând, începând cu data de 10 noiembrie 2020, versiunea pentru mobil a aplicației pentru administrarea roverelor ROMPOS (app.rompos.ro). Pentru a răspunde nevoilor de acces facil la serviciile ROMPOS, aplicația mobilă oferă toate opțiunile existente pe platforma desktop: adăugare de rovere, activare de abonamente, efectuarea de comenzi simple și extinse pentru fișiere RINEX, precum și posibilitatea de a încărca dovezile pentru plată prin OP.

Lansarea aplicației de mobil continuă direcția de dezvoltare orientată către extinderea serviciilor oferite de sistemul ROMPOS, punând totodată accent pe experiența utilizatorului și pe accesul direct, în orice moment, la administrarea serviciilor dedicate. Printre cele mai importante dezvoltări legate de serviciile ROMPOS, realizate în ultimii doi ani, se numără: dezvoltarea noului site rompos.ro, aplicația de administrare a roverelor, aplicația de stare a stațiilor GNSS permanente rtk.rompos.ro, serviciul de live chat disponibil pe rompos.ro, opțiunea de decimare RINEX, extinderea zonelor de furnizare a corecțiilor Galileo prin intermediul a 17 stații GNSS permanente, serviciul CrossCheck de verificare a stabilității antenelor GNSS în timp, dar și o serie de dezvoltări în backend, menite să asigure suportul pentru o dezvoltare durabilă a sistemului ROMPOS.

Vă invităm să testați noua versiune a aplicației accesând de pe terminalele mobile app.rompos.ro. Orice feedback legat de funcționalitate îl puteți adresa office[at]rompos.ro.

Introducere

Măsurătorile de nivelment geometric și determinările cu tehnologia GNSS sunt efectuate de Centrul Național de Cartografie (CNC) la maregrafele din porturile Constanța, Mangalia și Sulina pe baza Protocolului de colaborare nr. 9875/17.05.2016 între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), precum și pe baza Protocolului de colaborare nr. 17632/15.09.2015 între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa”.
Înregistrările maregrafelor sunt legate la sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 prin intermediul unor Reperi de Nivelment de Legătură (RNL) amplasati în imediata vecinătate a maregrafelor. Cu ajutorul determinărilor cu tehnologia GNSS, RNL se raportează la sistemul geocentric ETRS89 sau WGS84 și, prin urmare, oscilațiile nivelului mării vor fi definite într-o rețea de referință globală geocentrică, rezultând prin măsurători un nivel absolut mediu al mării în loc de un nivel relativ mediu al mării, acesta fiind corectat prin măsurători repetate pe baza determinării valorilor mișcărilor crustale verticale din zona maregrafelor.

Scopul proiectului

În țara noastră s-a adoptat pentru măsurătorile de nivelment sistem de altitudini normale Marea Neagră 1975 având ca referință cvasigeoidul. În condițiile schimbării nivelului mării ca rezultat al schimbării globale a climei, cvasigeoidul nu poate rămâne același pentru totdeauna. Când diferențele de altitudini raportate la nivele medii ale mării înregistrate la diferite maregrafe depăşesc o anumită valoare, se corectează și sistemul de altitudini pentru a se asigura corespondenţa acestuia cu condițiile actuale ale cvasigeoidului.
Determinările de nivelment și GNSS efectuate de CNC în zona maregrafelor contribuie la studiul variațiilor valorilor nivelului mediu al mării prin conectarea acestor măsurători la sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975, precum și la sistemele de referință europene EUREF și EUVN.

Obiectivele proiectului

Pentru realizarea datelor de schimb din cadrul protocoalelor dintre ANCPI și INCDFP și dintre ANCPI și INCDM, CNC efectueaza măsurători de nivelment de precizie și determinări cu tehnologia GNSS pentru estimarea modificărilor curente ale terenului la reperele de nivelment de legătură (RNL) și pentru urmărirea și conectarea înregistrărilor maregrafelor la un sistem de referință stabil (sistemul geocentric ETRS89). Pentru atingerea scopurilor menționate anterior, CNC desfășoară următoarele activități:
- Asigurarea legăturii RNL, prin nivelment geometric, cu senzorul maregrafului, pe baza suportului oferit de INCDFP și INCDM, precum și conectarea înregistrărilor nivelului mării cu sistemul de altitudini Marea Neagră 1975 pentru monitorizarea modificărilor cvasigeoidului;
- Efectuarea de măsurători de nivelment geometric repetate anual în linia de nivelment locală care include RNL de lângă maregraf și conectarea liniei de nivelment locale cu rețeaua de nivelment de stat pentru determinarea unor eventuale modificări în înălțime a RNL din cauza mișcărilor scoarței terestre;
- Asigurarea conectării anuale a RNL și a înregistrărilor nivelului mării cu sistemul de referință geocentric ETRS89 prin efectuarea în RNL de determinări cu tehnologia GNSS;
- Conectarea periodică în sistemul geocentric ETRS89 a RNL cu o stație GNSS permanentă apropiată de maregraf, prin determinarea diferenței de nivel dintre ARP antenă și RNL, pentru determinarea mișcării RNL și a terenului din imediata vecinătate a maregrafului.

Monitorizarea combinată a nivelului mării prin determinări GNSS și măsurători de nivelment geometric

Estimarea directă a oscilațiilor absolute ale nivelului mării, într-un cadru de referință stabil se efectuează utilizând tehnologia GNSS în combinație cu măsurătorile de nivelment de precizie și măsurătorile gravimetrice relative.
Această tehnică de monitorizare utilizează trei metode principale:
a) Montarea fizică a unei antene a unei stații GNSS permanente sau a unui receptor GNSS pe structura unui maregraf astfel încât să asigure urmărirea mișcării acesteia în timp concomitent cu mișcarea senzorului maregrafului la nivelul apei;
b) Efectuarea unei legături, prin nivelment geometric de precizie, între senzorul maregrafului la nivelul apei și punctul de referință al antenei (ARP), stația GNSS permanentă sau receptorul GNSS (fig. 3);

 Fig. 1. Diagrama schematică a monitorizării combinate a nivelului mării prin determinări GNSS și măsurători de nivelment geometric de precizie

c) Efectuarea unei legături, prin nivelment geometric de precizie, dintre senzorul maregrafului la nivelul apei și reper de nivelment de legătură din aproprierea maregrafului (fig. 2), executând în același timp o determinare GNSS pe această marcă, prelucrată cu ajutorul stației/stațiilor GNSS permanente din jurul maregrafului.

Fig. 2. Efectuarea legăturii prin nivelment geometric de precizie dintre senzorul maregrafului și reperul de nivelment de legătură din aproprierea maregrafului

Scop

Pentru îndeplinirea măsurii HB. 13 din Planul Strategic Instituţional aprobat prin Ordinul nr. 763/16.05.2014 al Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice privind reabilitarea şi modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale de nivelment de precizie prin determinarea unui cvasigeoid pentru zona României, în conformitate cu strategia Centrului Național de Cartografie (CNC) și având în vedere recomandările subcomisiei EUREF din cadrul Asociaţiei Internaţionale de Geodezie referitoare la îmbunătăţirea cvasigeoidului european prin determinări gravimetrice, de nivelment geometric şi GNSS, CNC a realizat pentru 13 județe, în perioada 2016-2019, proiectul “Determinarea unui cvasigeoid pentru zona României”.

Proiectul are ca scop generarea unui cvasigeoid gravimetric pe teritoriul întregii ţări prin implementarea şi experimentarea noilor tehnologii geo-gravimetrice, urmărind îmbunătăţirea gridului de transformare pe altitudini, contribuind la îmbunătăţirea modelului digital al terenului și ortofotoplanului prin intermediul cărora se actualizează TopRo 5 - suport al implementării Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară și al derulării recepției lucrărilor pentru înscrierea în cartea funciară a imobilelor. O rețea geospațială 3D precisă va asigura sprijin şi control asupra aplicării tehnologiilor de vârf pentru obtinerea planurilor cadastrale în intravilanele orașelor/municipiilor în cadrul proiectelor de restituție fotogrammetrică digitală pe baza zborurilor de aerofotografiere și LiDAR.

Obiective
În cadrul proiectului, CNC va efectua măsurători gravimetrice relative în punctele rețelei g

ravimetrice naționale de ordinul 0, I şi II pentru transmiterea gravităţii în punctele de verificare şi control, în care s-au executat determinări de nivelment geometric și determinări GNSS, precum şi în punctele noi proiectate pentru a asigura o densitate şi o distribuţie uniformă a acestor puncte în vederea generării modelului de cvasigeoid gravimetric.

Noul model de cvasigeoid local obţinut pe baza punctelor măsurate va îmbunătăţi gridul de transformare a coordonatelor pe altitudini, asigurând trecerea de la sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 (ed. 1990) la sistemul de referinţă european ETRS89 în care este constituită reţeaua GNSS de staţii permanente a României aflată în administrarea CNC, astfel încât să fie posibilă determinarea controlată a altitudinilor prin utilizarea în cadrul ROMPOS a programului de transformare TransDatRO (publicat pe site-ul ANCPI și CNC) pe baza noului cvasigeoid introdus sub formă de grid de transformare.

De asemenea, un model de cvasigeoid gravimetric mai precis decât cvasigeoidul geometric actual, va asigura interoperabilitatea datelor spaţiale naţionale cu cele europene în cadrul Infrastructurii Naţionale pentru Informaţii Spaţiale (INIS), pentru adoptarea și implementarea standardelor europene pentru scopuri științifice și pentru rezolvarea problemelor tehnice ca suport al activităților economice.

Metoda de determinare a cvasigeoidului pentu România

Determinarea cvasigeoidului pentru România se efectuează prin bine-cunoscuta metodă „remove-compute-restore” (eliminare-calculare-restaurare).

În pasul „remove”, reprezentat de relația (1), efectele gravitaționale de lungime mare de undă a unui model geopotențial global (EGM08/GOCE) și efectele gravitaționale ale terenului cu frecvență înaltă sunt eliminate din anomaliile în aer liber , rezultând anomaliile gravitaționale reziduale netede .

         (1)

Efectele gravitaționale ale terenului s-au calculat folosind modelul terenului residual - RTM (Forsberg & Tscherning, 1981), utilizând o suprafață de referință pe altitudine, prin filtrarea în trepte a suprafeței topografice reale (fig. 1).

Fig. 1. Modelul terenului rezidual

În pasul „compute” se aplică integrala Stokes anomaliilor gravitaționale reziduale  pentru a genera anomalia reziduală a altitudinii , folosind Transformarea Fourier Rapidă („Fast Fourier Transform” - FFT). Se utilizează implementarea funcției Stokes modificată (Forsberg, 2002), conform relației 2, prin care se elimină efectele armonicelor de lungime mare de undă rezultate prin dezvoltarea polinomelor Legendre.

          (2)

Coeficientul de reducere graduală  controlează orice fenomen Gibbs care poate apărea prin trunchierea „bruscă” a armonicilor speciale până la gradul N.

În pasul „restore” componentele eliminate în primul pas sunt restaurate prin adunarea la anomalia reziduală a altitudinii a anomaliei altitudinii calculată dintr-un model geopotențial global (EGM08/GOCE) și a anomaliei altitudinii  ca urmare a efectelor terenului. Acest proces este prezentat în ecuația următoare.

         (3)

În final, anomaliile gravimetrice ale altitudinii obținute conform relației (3) sunt corectate pe baza anomaliilor geometrice ale altitudinii obținute în punctele de verificare și control, determinate cu tehnologia GNSS și prin măsurători de nivelment geometric.

Stadiul actual al determinării cvasigeoidului pentru România

Cvasigeoidul gravimetric este realizat integral (incluzând măsurătorile gravimetrice, determinările GNSS, măsurătorile de nivelment geometric, prelucrarea datelor și generarea cvasigeoidului) pentru județele Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj, Alba, Mureș, Sibiu, Harghita, Brașov, Covasna, Gorj, Dolj și Olt, conform situației prezentate în fig. 2.

Fig. 2. Progresul determinării cvasigeoidului gravimetric pentru România

Testarea cvasigeoidului s-a efectuat prin calcularea și analiza diferențelor anomaliilor altitudinii folosind relația (4)

        (4)

în care este anomalia geometrică a altitudinii calculată în punctele de verificare și control, iar este anomalia gravimetrică a altitudinii calculată în aceleași puncte. Situația statistică a diferențelor anomaliilor altitudinii este prezentată în tabelul 1.

Tabelul 1. Situația statistică a diferenețelor dintre anomaliile geometrice ale altitudinii și anomaliile gravimetrice ale altitudinii

Precizia de interpolare a punctelor noi din gridul cu noul cvasigeoid gravimetric depinde de distribuția punctelor gravimetrice și a punctelor de verificare și control, de precizia de determinare a acestor puncte prin măsurători gravimetrice, cu tehnologia GNSS și prin măsurători de nivelment geometric, de precizia celorlalte date intermediare utilizate la generarea cvsigeoidului, precum și de precizia de interpolare a punctelor de verificare și control. Se estimează că, pentru județele ilustrate în fig. 2 cu noul cvasigeoid gravimetric, precizia medie de transformare a punctelor noi este în jur de ±10-12 cm.

Segmentation reprezintă un procedeu de partiƫionare a imaginilor raster ȋn segmente pe baza valorilor pixelilor şi a locaƫiei. Procesul se defăşoară pe rasterul imagine iniƫial şi foloseşte ȋn mod indirect layer-ul de probabilităƫi (pentru calcularea probabilităƫii medii zonale a fiecărui pixel).
Aplicaţia s-a realizat pe aceeaşi zonă ca şi proiectul precedent (16 ha din SE-ul oraşului Oradea).
Au fost utilizate 42 exemple de training (10 obiecte, 28 pixeli, 1 mixt, 3 background).

Threshold and Clump este o metodă prin care IMAGINE Objective generează obiecte raster corespunzătoare valorii unui prag (threshold) de probabilitate a pixelilor. După stabilirea pixelilor candidaƫi, softul ȋi grupează (clump) ȋn obiecte. Au fost utilizate 27 exemple de training (7 obiecte şi 20 pixeli). Pe baza lor s-a obţinut Rasterul de probabilităţi, apoi, prin aplicarea unor funcţii specifice a rezultat Rasterul de obiecte, care au fost transformate apoi in obiecte vectoriale. A urmat prelucrarea cartografică prin aplicarea diverşilor operatori/clasificatori asupra obiectelor vectoriale, rezultȃnd forma finală a poligoanelor construcţiilor.

Seria de proiecte intitulate generic “Metode de clasificare a imaginilor digitale de teledetecţie cu ajutorul softului ERDAS IMAGINE, modulul IMAGINE Objective – Generarea construcţiilor” cuprinde mai multe aplicaţii practice (proiecte) realizate pe imagini ortofoto din LAKI II, cu ajutorul softului IMAGINE Objective, cu scopul de a contribui la identificarea, implementarea şi modernizarea unor noi fluxuri tehnologice la nivelul C.N.C. Proiectele folosesc atȃt noţiuni de fotogrammetrie, cȃt şi de teledetecţie, probabilităţi, statistică şi prelucrare cartografică automată.

Scop

Având în vedere atribuțiile Centrului Național de Cartografie specificate în Ordinul Directorului General nr. 890/2015 și publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 657 din 31/08/2015, conform:
• art. 12 lit c): “realizarea și întreținerea hărților oficiale ale României în format analogic și digital”;
• art. 12 lit p): “editarea hărților la diverse scări pentru întreg teritoriul național, multiplicarea de planuri și hărți, precum și executarea de alte produse cartografice derivate”
a apărut necesitatea realizării unor produse noi ca urmare a dezvoltării tehnologiilor digitale, a proceselor de realizare a hărţilor şi a echipamentelor de multiplicare.

Obiectiv

Proiectul are ca obiectiv obţinerea hărţilor municipiilor reşedinţă de judeţ.
Realizarea şi actualizarea permanentă a acestor hărţi este indicată în contextul dinamicii accentuate şi a fenomenului de expansiune urbană caracteristice acestor areale.
Hărţile municipiilor pot fi utilizate atât de administraţiile locale pentru gestionarea şi aplicarea diferitelor programe de planificare cât şi de alte tipuri de utilizatori.

Descriere

Proiectul va avea ca sursă principală de informații baza de date TopRO5 şi va fi realizat pentru scări cuprinse în intervalul 1:7.500 şi 1:15.000, în funcţie de dimensiunile municipiilor.

Scop

Având în vedere atribuțiile Centrului Național de Cartografie specificate în Ordinul Directorului General nr. 890/2015 și publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 657 din 31/08/2015, conform:
• art. 12 lit c): “realizarea și întreținerea hărților oficiale ale României în format analogic și digital”;
• art. 12 lit p): “editarea hărților la diverse scări pentru întreg teritoriul național, multiplicarea de planuri și hărți, precum și executarea de alte produse cartografice derivate”
a apărut necesitatea realizării unor produse noi cartografice ca urmare a dezvoltării tehnologiilor digitale, a proceselor de realizare a hărţilor şi a echipamentelor de multiplicare.

Obiectiv

Proiectul şi-a propus realizarea unui produs cartografic actualizat al judeţelor României la scara 1:100.000

Descriere

Proiectul a avut ca sursă principală de informații baza de date TopRO5 şi hărţile pliante la scara 1:100.000 pe nomenclatură Gauss.
Au fost obţinute astfel 41 de hărţi de perete la scara 1:100.000 pentru fiecare judeţ al României, în câte 2 variante:
• harta fizico-administrativă
• harta administrativă

Scop

Având în vedere atribuțiile Centrului Național de Cartografie specificate în Ordinul Directorului General nr. 890/2015 și publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 657 din 31/08/2015, conform:
• art. 12 lit c): “realizarea și întreținerea hărților oficiale ale României în format analogic și digital”;
• art. 12 lit p): “editarea hărților la diverse scări pentru întreg teritoriul național, multiplicarea de planuri și hărți, precum și executarea de alte produse cartografice derivate”
a apărut necesitatea realizării unor produse noi cartografice ca urmare a dezvoltării tehnologiilor digitale, a proceselor de realizare a hărţilor şi a echipamentelor de multiplicare.

Obiectiv

Proiectul şi-a propus Realizarea produselor cartografice hărți pliante la scara 1:100.000 pe nomenclatură Gauss prin intermediul noilor tehnologii GIS, cu ajutorul cărora au fost introduse metodologii noi de lucru utilizate la nivel internaţional.

Descriere

Proiectul a avut ca sursă principală de informații baza de date TopRO5 şi hărţile pliante la scara 1:50.000 pe nomenclatură Gauss şi s-a desfășoarat în trei etape:
• generalizarea modelului care a cuprins procese de selecție, simplificare și transformare de geometrii a datelor din TopRO5 și hărţile pliante la scara 1:50.000 pe nomenclatură Gauss în funcție de dimensiunile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele cuprinse în hartă
• generalizarea cartografică care a cuprins simbolizarea elementelor conform atlasului de semne convenţionale și dislocarea acestora în funcție de relațiile dintre elemente și amplasarea textului
• designul foii de hartă cuprinde:
- Informatiile din interiorul trapezelor translatate dinamic în funcţie de nomenclatura trapezului ;
- Datele din extra-cadru sunt de asemeni generate dinamic pentru fiecare trapez în parte.
• Întreaga ţară este acoperită de 204 foi de hartă având fiecare denumirea nomenclaturii foilor de hartă Gauss scara 1:100.000.

Scop

Având în vedere atribuțiile Centrului Național de Cartografie specificate în Ordinul Directorului General nr. 890/2015 și publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 657 din 31/08/2015, conform:

• art. 12 lit c): “realizarea și întreținerea hărților oficiale ale României în format analogic și digital”;
• art. 12 lit p): “editarea hărților la diverse scări pentru întreg teritoriul național, multiplicarea de planuri și hărți, precum și executarea de alte produse cartografice derivate” a apărut necesitatea realizării unor produse noi ca urmare a dezvoltării tehnologiilor digitale, a proceselor de realizare a hărţilor şi a echipamentelor de multiplicare.

Obiectiv

Proiectul şi-a propus refacerea vechilor hărţii cadastrale la scara 1:50.000 pe nomenclatura Gauss prin intermediul noilor tehnologii GIS, cu ajutorul cărora au fost introduse metodologii noi de lucru utilizate la nivel internaţional.

Descriere

Proiectul a avut ca sursă principală de informații baza de date TopRO5 şi s-a desfășoarat în trei mari etape:
• generalizarea modelului care a cuprins procese de selecție, simplificare și transformare de geometrii a datelor din TopRO5 și alte surse de date în funcție de dimensiunile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele cuprinse în hartă
• generalizarea cartografică care a cuprins simbolizarea elementelor conform atlasului de semne convenţionale și dislocarea acestora în funcție de relațiile dintre elemente și amplasarea textului
• designul foii de hartă cuprinde:
- Informatiile din interiorul trapezelor translatate dinamic în funcţie de nomenclatura trapezului ;
- Datele din extra-cadru sunt de asemeni generate dinamic pentru fiecare trapez în parte.
• Întreaga ţară este acoperită de 737 trapeze având fiecare denumirea nomenclaturii foilor de hartă Gauss scara 1:50.000.